Monday, February 8, 2010

s-a filmat Captivi de Craciun !





S-au incheiat filmarile pentru  mediu metrajul Captivi de Craciun, o productie UNATC, in regia Iuliei Rugina, pe baza unui scenariu de Ana Agopian, Oana Rasuceanu si Iulia Rugina.



Captivi de Crăciun spune povestea a patru personaje care nu se cunosc şi care sunt nevoite să îşi petreacă Ajunul Crăciunului într-o gară mică de provincie, departe de oamenii şi locurile unde trebuie şi îşi doresc să ajungă de Crăciun, în aşteptarea unui tren înzăpezit la mulţi kilometri distanţă. Pe măsură ce orele trec şi trenul pare să nu mai vină, Mădălina, Cristi, Oxana şi Alex împart unul cu celălalt absurdul, speranţa, furia, deznădejdea. Pentru că, întamplător, sunt captivi aici. Pentru că nu se ştie când se va termina. Şi pentru că e Crăciunul.

Captivi de Crăciun este o poveste despre gesturi mici. Poveşti mari. Şi oameni.


Povestea din spatele filmului este una pe cât de frumoasă, pe atât de emoţionantă, şi reprezintă un argument clar că, dacă îţi doreşti foarte mult un anumit lucru, îl obţii, indiferent de obstacole


Au fost multe semne în toţi ăştia 4 ani, de când am scris scenariul, că filmul ăsta nu va fi făcut niciodată. Dar singura dată când eu am crezut-o real a fost după ce ajunsesem în mijlocul câmpului din Snagov, la minus multe grade, cu mult ajutor din partea tuturor în prima zi de filmare, la primul cadru, şi când am zis “Motor” prima dată. Pentru că primul lucru pe care l-am auzit după “Motor” a fost “Stop! S-a stricat camera!”. S-au stricat şi s-au reparat multe într-o săptămână cu sub minus 15 grade: prima cameră, a doua cameră, pelicula, generatorul, aparatul de cafea, Moş Crăciun, buturuga lui Moş Crăciun… Dar ne dorisem să filmăm cu zăpadă. A nins în ziua de dinaintea filmării şi s-a încălzit în ziua de dupăAşa că nu aveau cum sa nu apară şcomplicaţiiAm lucrat cu cei mai curajoşi oameni şi cei mai frumoşi actori. Am înţeles scenariul ăsta mai bine tocmai pentru că s-a întâmplat aşa cu filmarea. Şi mi-am dat seama că lucrul despre care vorbeşte filmul s-a întâmplat îacelaşi timp cu facerea lui, declară regizoarea Iulia Rugină pe blogul filmului, captivi-de-craciun.blogspot.com.




Finalist al Concursului Naţional de Scenarii HBO, categoria scurt metraj, în primăvaralui 2007, Captivi de Crăciun  a obţinut pentru prima dată finanţare în urma Concursului de Scenarii CNC – sesiunea de toamnă, 2007, fiind programat pentru filmare mai întâi în iarna 2007-2008, apoi în iarna 2008-2009. Dintr-o aglomerare de circumstanţe nefericite şi forţe potrivnice,  care s-au ţinut lanţ de-a lungul acelui an, filmările s-au amânat, până când s-a ajuns în punctul în care părea că nu mai exis nicio posibilitate să se strige “Motor!”. Captivii au rămas fără producător, iar finanţarea a fost returnată integral Centrului Naţional al Cinematografiei. Iulia, Ana si Oana nu s-au descumpănit şi au crezut mai departe în posibilitatea de a ajunge să-şi vadă filmul realizat

Soluţia a venit în octombrie 2009, când Iulia a fost admisă la Masterul de Regie din cadrul UNATC. În aceeaşi sesiune, Ana s-a înscris la Masterul de Scenaristică de la UNATC. Astfel, după 4 ani de aşteptare, producţia a început, în sfârşit, cu bugetul unui film de master la UNATC, aproximativ 20% din suma pe care Captivi de Crăciun o primise de la CNC cu doi ani în urmă. Însă asta nici nu a mai contat de la un punct încolo, din care destinul mediu metrajului s-a schimbat cu 180 de grade. Cu sprijinul CFR, Captivii şi-au găsit gară la Snagov Plajă, capătul unei linii dezafectate care aducea cândva turişti din Gara de Nord; cu sprijinul Kodak Cinelabs România, şi-au dublat raţia de peliculă şi au putut filma toate cele şapte zile din program; şi, cu sprijinul UNATC şi al prietenilor, s-a format o echipă la fel de motivată ca cele trei autoare ale proiectului iniţial. 

Actorii care au ales să fie Captivi în film fără pretenţii financiare, membrii echipei, care au ales să fie Captivi pentru 10 zile la minus 15 grade, la capătul unui drum nedeszăpezit din pădurea Snagov, şi toţi cei care au ajutat filmul, cu încurajări, cu mijloace sau cu eforturile lor, au devenit producătorii pe care Captivi de Crăciun îi căuta de atâta timp.


Mădălina, Cristi, Oxana şi Alex au ajuns să existe şi asta mi se pare ireal. Mai mult, sunt fix aşa cum îi vedeam noi toate trei. Până în momentul ăsta nu există absolut nicio dezamăgire, niciun compromis. Cred că, până la urmă, lucrurile s-au echilibrat. Tot ce am simţit acum, la final de ianuarie 2010, a şters orice urmă din ceea ce am simţit la final de ianuarie 2008, când ni se ştersese orice urmă de bucurie şi încredere că vom face filmul ăsta (asta dupa ce sărisem în sus de fericire că tocmai câştigasem la CNC). Atunci a fost maxim de minus. Acum simt maxim de plus. Şi se mai face, scrie Oana Răsuceanu pe acelaşi blog.

Ana Agopian, a treia scenaristă a grupului, completează gândurile Oanei şi Iuliei printr-o altă postare pe blog: La un moment dat, m-am oprit câteva secunde. Şi în toată nebunia aia l-am vazut pe Îngrijitorul gării scrijelind cu creta pe plăcuţa din gara minutele de intarziere ale trenului. În  secundele alea  am realizat că, în fine, ceea ce imaginasem noi cu 4 ani înainte, într-o curte dintr-o casă din Vama Veche, devine real. Cei patru care aşteptau trenul - Alex, Cristi, Oxana, Mădălina şi cei doi îngrijitori ai gării erau exact cum ni-i imaginasem noi. Gara era fix aşa cum ne-o închipuisem prima datăîn mijlocul câmpului, înconjurată de mormane de zăpadă. Erau doar cu 20 de grade mai puţin decat ne imaginasem (.... Eram la Snagov în gara imaginată, construită, zugravită şi decorată de noi. Eram la Tesin, de fapt. Iar îngrijitorul scrijelea cu creta pe tablă o nouă întârziere a trenului.

Regizoarea Iulia Rugină, împreună cu cele două scenariste, Ana Agopian şi Oana Răsuceanu, au început colaborarea încă din anii studenţiei, când au realizat două scurt metraje care  au circulat în festivalurile internaţionale precum cele de la Munchen, Ludwigsburg, Cottbus, Oberhausen, Clermont-Ferrand, Luxemburg, Bruxelles, Bucureşti (NexT) sau Cluj-Napoca (TIFF): Bună Cristina! Pa Cristina! (2005) şi Vineri, în jur de 11 (2007) ultimul dintre ele nominalizat la Premiul Gopo pentru Cel mai bun scurt metraj în 2007.
Odată cu terminarea filmărilor de la Captivi de Crăciun, cele trei îşi continuă colaborarea cu primul scenariu de lung metraj, Breaking News (selecţionat în cadrul ediţiei 2009-2010 a  prestigiosului workshop european de scenaristică ScripTeast), pre-producţia scurt metrajului Tabasco (câştigător al Concursului de Scenarii CNC în sesiunea noiembrie-decembrie 2008, parte a proiectului O femeie urmăreşte un bărbat) şi research-ul pentru finanţare al scenariului de scurt metraj de animaţie Skugos.
În primăvara lui 2009, Iulia Rugină a fost autoarea unuia dintre proiectele finaliste în cadrul programului Sarajevo City of Film – dedicat absolvenţilor Sarajevo Talent Campus. Cei cinci regizori finalişti au avut posibilitatea de a realiza câte un scurt metraj, alături de o echipă multinaţională alcătuită din absolvenţi ai Sarajevo Talent Campus, produs de Festivalul Internaţional de Film de la Sarajevo. Astfel a apărut cel mai nou scurt metraj al Iuliei, Museum of Broken Relationships (Bosnia-Herţegovina, 2009), care a avut premiera în cadrul celei de-a 15-a ediţii a prestigiosului Festival de la Sarajevo, şi a fost selecţionat recent în competiţia Festivalului de Film de la Chennai (India).
Captivi de Crăciun este o productie UNATC, reprezentând filmul de master al Iuliei Rugină. Alături de Iulia, Oana Răsuceanu şi Ana Agopian, din echipa filmului fac parte Ana Drăghici (imagine), Vlad Iancu (cameră), Maria Zaharia (montaj), Vlad Voinescu si Matei Mircea (sunet priză directă), Laura Lăzărescu (mixaj sunet), Radu Stancu (productie).
Din distribuţia filmului fac parte Mădălina Ghiţescu, Ozana Oancea, Cristian Popa, Bogdan Dumitrache, Constantin Cojocaru şi Emilia Dobrin.
Mai multe imagini de la filmare şi informaţii despre film găsiţi pe blogul mediu metrajului, captivi-de-craciun.blogspot.com

captivi-de-craciun.blogspot.com.